in 2 zile se fac 2 saptamani de cand am ajuns in vancouver si bineinteles, vorba cantecului, ca nu stiu cand au trecut.
drumul a fost nasol, obositor, m-a rupt - n-am reusit sa inchid ochii mai mult de 10 minute: ba veneau aia cu mancare, ba voia erin sa se plimbe prin avion, ba mi se facea de o tigare si ma tiram la buda sa trag cate un fum electronic (sau macar incercam, ca pe drum mi s-a descarcat tigarea). de fapt, pana la londra a fost ok. dar, din londra ne-am insotit cu niste indieni d-aia cu cearceafuri pe ei si turbane pe cap care candeau, frate, de zici ca venisera pe jos de la delhi. asa ca stewardesele, fete bune, au dat drumul la aer conditionat ca sa compenseze; dar ce zic eu aer conditionat… pula mea, cred ca au deschis un geam la avion, ca a batut un vaj tot zborul de la londra la vancouver de ma dor si acum maselele-n gura si ochii-n cap.
apoi ne-am simtit putin ultimii oameni la biroul de imigrare din aeroportul din vancouver, unde stateam la rand impreuna cu vreo 10 veri ai indienilor din avion, vreo 15 chinezi si o familie de moldoveni. dar am trecut repede de asta, asa ca am cules maldarul de geamantane de pe banda - deci chiar am avut 6 geamantane mari, 3 mici, 2 genti mari de umar, o geanta cu laptopuri, un rucsac si o poseta maxima de-a ancai (d-aia in care incap 3 perne si-un cerceaf). a fost cumplit - 2 oameni cu toate astea, plus un copil plictisit si obosit care numai de stat cuminte nu-i ardea. dar oamenii de nadejde ne asteptau la iesire - guri, aida si titus, thanks, guys! - si ne-au incarcat cu tot cu catrafuse intr-un van si ne-au carat acasa, la somn.
aceeasi oameni de nadejde ne-au plimbat in zielele urmatoare ca pe niste handicapati pe la toate magazinele si ne-au dat toate explicatiile noua astora, noii veniti, rudele sarace de la tara. pentru ca te simti de la tara, frate, aici, totul e atat de diferit fata de ce stiam… unele magazine sunt mai ieftine daca iei la bucata, altele la bax, cateodata e mai ieftin sa iei de la magazine scumpe pentru ca sunt mai aproape, trebuie sa stai cu ochii pe reduceri, care apar peste noapte, mobila cea mai ieftina nu e neaparat la ikea, ofertele bune la telefoane nu sunt ceea ce par a fi, tre’ sa-ti cumperi totul din timp, ca aici nu exista buticuri la coltul strazii, tigari gasesti doar la benzinarii si in anumite birouri din unele magazine… ah, daca am fi fost de capul nostru, acum eram la loc in romania, sau macar aveam biletele de intoarcere in buzunar.
in posturile urmatoare voi incerca sa scot in evidenta lucrurile care imi plac aici, aventurile prin care am trecut pana mi-am luat masina si in ce stadiu suntem cu integrarea in noua comunitate.
ps - vestile astea apar atat de tarziu nu din cauza nesimtirii mele, ci pur si simplu din cauza faptului ca nu am avut net pana azi-dimineata.
5 comentarii:
Bravo Mateo ! Prin cate incercari ai trecut ! Eu m-as fi intors in tara din primele 2 zile pt ca:
1. L-as fi impuscat pe rus. Sau m-ar fi impuscat el. Tot aia e.
2. Il injuram de mama pe tigan.
3. As fi incercat sa-i dau spaga politistului in timp ce-mi controla portofelul.
police brutality frate
ai fata de hot de masini cei drept, eu mereu cand ma uitam la tine ma gandeam "bah frate, asta are fata de hot de masini, oare cate masini a furat, oare ce face cu ele dupa ce le fura etc..." :))) stia ceva gaboru'
mai bine ne spuneai cum te-ai cacat pe tine de frica in avioane frate...:) nu ca n-as fi ras de tine 2 zile dupa ce-ai plecat cu pasky si baietii...
hehe, nesimtit esti oricum... :)))
mah, frica mi-a fost doar in primul avion. p-orma m-a ajuns oboseala, ca n-am dormit cu o noapte inainte si eram atat de amortit incat nu imi mai pasa....
Post a Comment